Secțiunea 1: Quality of Life and its sustainability
Coordonatori: Filomena Maggino, University of Florence, Italy. filomena.maggino@unifi.itIoan Mărginean, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, imargin@iccv.ro
Această sesiune va găzdui contribuțiile cercetătorilor din domeniul calității vieții, reprezentând diferite poziții și părți ale Europei în abordarea unor probleme,ca: Este posibil și este nevoie să menținem nivelul actual al bunăstării materiale pentru a susține calitatea vieții generațiilor viitoare? Ar trebui societățile în curs de dezvoltare să urmeze modelul societăților occidentale, în scopul de a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor lor, iar dacă nu, care sunt căile alternative de dezvoltare? Care este rolul naturii și al conservării ei în ceea ce privește calitatea vieții? Care este relația dintre calitatea vieții și sustenabilitate din punctul de vedere al bunăstării subiective?
Secțiunea 2: Child Well-Being
Coordonatori: Ferran Casas, University of Girona, Spain. ferran.casas@udg.edu
Asher Ben-Arieh, Hebrew University in Jerusalem, Israel, asherb@savion.huji.ac.il
Sergiu Băltățescu, Universitatea din Oradea, bsergiu2@gmail.com
Bunăstarea la copii este un domeniu al cercetarii care s-a dezvoltat rapid în ultimele decenii. Noi societăți științifice internaționale, precum ISCI (International Society for Child Indicators) și noi reviste științifice internaționale, precum Child Indicators Research, au apărut în urmă cu câțiva ani. A apărut un număr semnificativ de publicații științifice noi, inclusiv colecții de cărți, precum și un manual internațional în 5 volume, publicate de Springer. Cercetătorii au devenit conștienți că nu cunosc suficiente informații despre condițiile în care trăiesc copiii din lumea întreagă. În mod special, nu cunoaștem lumea copiilor din perspectiva copiilor. Cercetarea calității vieții copiilor include percepțiile copiilor, precum și evaluările și aspirațiile acestora cu privire la propria lor viață. Cu toate acestea, există mari lacune în cercetarea bunăstării subiective a copiilor, care se află cu mulți ani în urma cercetării subiective a bunăstării adulților. Există o nevoie urgentă de a împărtăși cercetări riguroase în domeniul bunăstării copiilor, în vederea dezvoltării, prin îmbunătățirea cunoașterii în rândul copiilor, părinților și comunităților, dar și în rândul liderilor de opinie, factorilor de decizie, profesioniștilor și publicului larg. Un proiect internațional de cercetare, aflat în continuă derulare, sprijinit de Jacobs Foundations, are ca scop identificarea gradului de bunăstare al copiilor în cât mai multe țări posibil, cu speranța de a îmbunătăți nivelul de cunoaștere în privința bunăstării copiilor și a condițiilor de viață a acestora, influențând politicile și serviciile guvernamentale. Diferiți cercetători, capabili să adune toate aceste provocări, vor fi invitați să participe la această secțiune, și să își prezinte cercetările actuale în domeniul bunăstării copiilor.
Secțiunea 3: Modificări și constante în înțelegerea societăților europene, folosind metode calitative de cercetare
Coordonatori: Bögre Zsuzsanna, Pázmány Péter Catholic University, Budapest, Hungary, natikrisz@gmail.com
Bernath Krisztina, Partium Christian University of Oradea. krisztinabernath@gmail.com
Ozana Cucu Oancea, Institutul de Sociologie, Academia Română, ocucuoancea@yahoo.com
În contextul schimbărilor societale permanente, structura identității cunoaște și ea provocări continue. Totuși, în unele aspecte, există straturi care rămân neschimbate.
Concentrându-ne pe schimbările culturale, sociale și economice care au avut loc în ultimele decenii dorim să îmbunătățim cunoașterea cu privire la aspectele și perspectivele care modelează biografiile personale cu scopul de a înțelege unitățile la scară mică ale societății.
În această secțiune așteptăm cu căldură și încurajăm lucrări - conceptuale, metodologice și / sau de cercetare- care folosesc metode calitative în explorarea diferitelor aspecte ale identității, care reflectă atât elementele ce rămân constante cât și cele supuse schimbărilor în ceea ce privește biografiile personale sau structurile sociale. Contribuțiile la dezbaterile din secțiune poate fi din orice domeniu al științelor sociale, care folosesc metode calitative ca instrument de cercetare. Limba secțiunii este limba engleză.
Secțiunea 4: Convingeri cu privire lumea socială în vremuri de criză: drepturi și alte așteptări ale oamenilor, instituțiilor și statului
Coordonatori: Magdalena Żemojtel-Piotrowska, University of Gdansk, Poland. psymzp@ug.edu.pl
Jarosław Piotrowski, University of Social Sciences and Humanities, Poznań Faculty, Poland, jaroslaw.piotrowski@swps.edu.pl
Ana Maria Matei, amatei@snspa.ro
Corina Dumitrescu, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, rectorat@ucdc.ro
Aflate în criză, multe guverne sunt nevoite să caute o soluție economică pentru a limita cheltuielile lor și pentru a stabiliza economia națională în acest fel. Una dintre cele mai populare surse de "salvare" a economiei este scăderea nivelului de beneficii sociale. Așteptările exagerate față de stat sunt considerate a fi o sursă de criză economică în multe țări europene, cum ar fi Grecia, Portugalia sau Italia. În secțiunea de față dorim să subliniem problema diferitelor aspecte în ceea ce privește atitudinea față de drepturi, în relația lor cu activitatea și pasivitatea, valori, și a calității vieții. Mai ales, ne-am propus să discutăm în ce măsură acestea se bazează pe valoarea lor proprie și pe asertivitate, și prin aceasta, ele sunt pur și simplu expresia drepturilor fundamentale ale omului, sau în ce măsură sunt acestea exploatatoare, înrădăcinate în trecutul comunist și / sau "dependente" de statul bunăstării. Această discuție va urmări să prezinte rezultatele proiectului nostru internațional ce se referă la relația dintre atitudinile față de drepturi și valori în 27 de țări.
Secțiunea 5: Etnicitate şi politică în Centrul și Estul Europei
Coordonatori: Sergiu Gherghina, Goethe University Frankfurt sergiulor@yahoo.com
Levente Salat, Babes-Bolyai University, lsalat@edrc.ro
Căderea comunismului și dezintegrarea Uniunii Sovietice la începutul anilor 1990 reprezintă un moment cheie în istoria statelor din Europa Centrală, de Est, și de Sud-Est. Una dintre cele mai mari provocări la care au fost supuse aceste țări la începutul perioadei de tranziție este acomodarea minorităților etnice și a identităților lor renăscute. De obicei, etnicitatea este definită în termenii unor trăsături comune unui grup de persoane, referindu-se fie la religie, fie la limbă, cultură, mitologie, asemnănare fizică, sau o combinație între aceste elemente. Disputele etnice create au fost uneori rezolvate prin violență (ex. fosta Iugoslavia, Republica Moldova), și uneori prin legislație restrictivă (ex. Estonia, Letonia). Cu toate acestea, cea mai comună abordare a fost cea de a aduce etnicitatea într-un mediu politic, unde formarea unor mișcări politice etnice au putut să asigure reprezentarea grupurilor etnice. Această secțiune își propune să identifice starea de fapt și stadiul evoluției relației dintre etnicitate și politică în Europa Post-Comunistă. Atât studiile de caz singulare cât și cele comparative, care au rolul de a descrie tipare, de a identifica tendințe, sau de a dezvălui mecanisme cauzale, sunt binevenite.
Temele solicitate pot include (dar nu se limitează la acestea):
- Identitatea etnică și mobilizarea politică a grupurilor etnice;
- Instrumentele politice ale managementului diversității;
- Pretențiile de autonomie, disputele teritoriale, și reprezentarea politică;
- Politicile de stat cu privire la aparținători (ex. cetățenie, alte forme de sprijin pentru aparținătorii care locuiesc în străinătate);
- Politica noilor minorități etnice;
- Mobilizarea etnică și contra-mobilizarea majorităților: forme de discurs anti-diversitate;
- Minorități etnice și discursuri ale extremei dreapte.
Secțiunea 6: Securitate Societală și riscuri comunitare în Uniunea Europeană
Coordonatori: Ilie Bădescu, Institutul de Sociologie, Academia Română, badescu@insoc.ro
Adela Şerban, Institutul de Sociologie, Academia Română, adela.serban@gmail.com
Lucian Dumitrescu, Institutul de Sociologie, Academia Română, dulust@gmail.com
Societăţile contemporane nu se confruntă numai cu probleme sociale focalizate, care vulnerabilizează anumite grupuri particulare, ci şi cu riscuri şi insecurităţi de natură să le afecteze stabilitatea şi coerenţa internă. O societate Europeană bună depinde în mod dominant de conştientizarea deficienţelor structurale (instituţionale şi normative) şi a factorilor de risc ale caror efecte conduc sau pot conduce la blocaje şi sincope în funcţionarea întregului ansamblu social.
Secţiunea se adresează cercetătorilor interesaţi în evaluarea capacităţii de reacţie şi de rezistenţă a societăţii în faţa ameninţărilor existente sau iminente, precum şi a eficienţei politicilor, strategiilor şi acţiunilor guvernamentale în preîntâmpinarea sau împiedicarea escaladării stării de insecuritate societală.
În cadrul secţiunii sunt aşteptate lucrări al căror focus îl constituie spaţiul Uniunii Europene. Sunt acceptate deopotrivă contribuţii teoretico-metodologice la studierea tematicii securităţii societale, cât şi prezentarea de analize sau de cercetări aplicative pe tema identităţii, drepturilor omului, politicilor publice sau problemelor sociale cu efecte structurale.
Secțiunea 7: Violenţă şi criminalitate. Tendinţe, factori de risc, prevenire şi control social
Coordonatori: Dan Banciu, Institutul de Sociologie. angela_banciu@yahoo.com
Balica Ecaterina, Institutul de Sociologie. catibalica@yahoo.com
În ultimii ani, specialiştii din domeniul sociologiei criminalității, sociologiei devianței și criminologiei au încercat să abordeze tot mai des aspecte privind crima organizată, criminalitatea violentă, traficul de persoane, violenţa din spaţiul familial, criminalitatea migranţilor, criminalitatea informatică, delincvenţa juvenilă, criminalitatea economică etc. Studiile respective îşi propuneau să identifice fie factorii care determină apariţia şi multiplicarea unor tipuri de acte delincvente, fie să evalueze activitatea instituţiilor implicate în procesul de control social.
Secţiunea va include atât studii care au abordat aspecte privind tendinţele şi factorii care au determinat producerea unor comportamente violente, cât şi rezultatele unor investigaţii care şi-au propus să evalueze modul în care funcţionează instituţiile din cadrul sistemului de justiţie (instanţe de judecată, parchete, poliţie, servicii de probaţiune, organizaţii de mediere).
Secțiunea 8: Configurații ale modelelor și rolurilor familiale în societatea contemporană
Coordonatori: Floare Chipea, Universitatea din Oradea, fchipea@gmail.com
Raluca Popescu, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, raluca@iccv.ro
Valorile sociale moderne, noile norme de comportament adoptate şi schimbările profunde de ordin social survenite definesc societatea contemporană drept o realitate diferită de cea a societăţii tradiţionale. Cu toate că familia a rămas în continuare nucleul central al socialului, cadru fundamental pentru formarea personalității indivizilor,contemporaneitatea delimitează configuraţii şi pattern-uri aparte ale modelelor şi rolurilor familiale. În cadrul prezentei secțiuni sunt așteptate lucrări care să abordeze problematica familiei contemporane privită sub toate aspectele ei esenţiale: noile modele familiale definite în contextul actualei societăţi şi implicaţiile acestora asupra membrilor familiei (atât aspecte pozitive cât şi negative), transformările apărute în structura familiei, prescripţiile de rol social în cadrul grupului familial, diviziunea rolurilor maritale, noi cadre de alegere a partenerului de cuplu, trend-uri de evoluţie ale ratei nupţialităţii, natalităţii, divorţialităţii, transformări survenite în ceea ce priveşte funcţiile îndeplinite de grupul familial. Abordările asupra grupului familial nu sunt limitate doar la subiectele menţionate anterior, fiind acceptate spre prezentare şi analiză orice temă vizând aspecte fundamentale caracteristice familiei contemporane.
Secțiunea 9: Comunitate și sănătate
Coordonatori: Adela Elena Popa, Lucian Blaga University of Sibiu, adela.popa@gmail.com
Şerban Olah, Universitatea din Oradea, serbanolah2002@yahoo.com
Responsabilizarea și implicarea indivizilor și comunităților în procesul de îngrijire a sănătății sunt două din scopurile principale ce stau la baza reformelor în sănătate ce au loc în prezent în multe țări. Creșterea gradului de responsabilitate și de împuternicire a nivelului local, pentru ca indivizii să aibă un mai mare control asupra propriei vieți și sănătăți, reprezintă un scop central pentru guvernele acestor țări. Schimbări în această direcție au fost deja inițiate și în România, printr-o serie de politici sau măsuri menite să aducă serviciile de sănătate mai aproape de beneficiarii sistemului. Totuși, nivelul de implicare al actorilor comunitari în România este încă scăzut.
Sunt binevenite în secțiunea de față lucrări teoretice și empirice ce prezintă aspecte la intersecția celor două concepte, comunitate și sănătate, cum ar fi: participare/implicare comunitară în sănătate; politici, programe și măsuri ce aduc sănătatea mai aproape de comunitate; reacția comunităților la politicile din domeniul sănătății; comunități urbane și rurale confruntate cu probleme din sfera îngrijirii sănătății; eforturi ale guvernelor de a întări legătura cu autoritățile locale pentru o mai bună gestionare a îngrijirii sănătății. Secțiunea se dorește a fi una interdisciplinară, putând fi prezentate lucrări ce tratează cele două concepte din perspectivă sociologică sau medicală.
Secțiunea 10: Calitatea vieţii, inegalitate şi vulnerabilitate
* Secțiune organizată cu sprijinul proiectului PN-II-RU-TE-2011-3-0104, finanțat de către CNCS-UEFISCDI.
Coordonatori: Iuliana Precupetu, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii iuliana@iccv.ro
Ana Maria Preoteasa, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii anita@iccv.ro
O calitate înaltă a vieţii şi un nivel ridicat al standardului de viaţă au fost considerate în ultimele decade ca sigure şi de la sine-înţelese în ţările vestice, în timp ce pentru ţările estice ele au constituit, mai degrabă, un deziderat. Criza economică recentă a dezvăluit o anumită insecuritate legată de condiţiile de viaţă şi o vulnerabilitate a anumitor segmente ale populaţiei în cele mai dezvoltate societăţi, dar în mod special în cele mai puţin dezvoltate economic. Totuşi, această vulnerabilitate a variat în funcţie de ţară şi tipul de politică socială, în timp ce expunerea la riscuri sociale şi şocuri a indivizilor şi gospodăriilor a variat în funcţie de caracteristicile socio-demografice ale acestora. Sunt binevenite lucrările care explorează tendinţele majore în calitatea vieţii în ultimii ani, impactul posibil pe care recenta criză economică l-a avut asupra condiţiilor de viaţă, dar şi pattern-ul acestui impact. O atenţie specială va fi acordată atât inegalităţii şi influenţei sale atât asupra standardului de viaţă cât şi vulnerabilităţii, în condiţiile în care efectele inegalităţii au fost accentuate de criza economică.
Secțiunea 11: Standard și stil de viață
Coordonatori: Mariana Stanciu, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, mariana1stanciu@yahoo.comAdina Mihăilescu, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, adina.mihailescu@yahoo.com
Populaţia, ca şi societatea, se modifică în timp. Pentru cei mai mulţi, încorsetările zonei material-financiare nu lasă loc la prea multe alternative, iar la aceste provocări unii oameni răspund mai repede, alţii mai încet. Urmărind în ultimii ani, toate aceste aspecte legate de standardul de viaţă, stilul de viaţă şi obişnuinţele de consum ale populaţiei se poate spune că este necesară o nouă evaluare a cheltuielilor zilnice, la unele segmente de populaţie. A dispune de un nivel de trai decent permite manifestarea libertăţilor esenţiale şi demnităţii umane, printr-o integrare socială normală în viaţa societăţii în care trăim. În actuala etapă, dimensiunea materială a bunăstării sociale a devenit o premisă de bază a existenţei unei ordini sociale echitabile şi durabile, ce presupune ca toţi membrii comunităţilor umane să dispună de un stoc minim de bunuri economice. În cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii au existat de-a lungul timpului colective de cercetare, cu preocupări în acest domeniu şi studii publicate, unele teoretice având ca segment de adresare specialişti, iar altele mai accesibile destinate publicului larg. Perspectivele urmărite au vizat consumul, veniturile şi modul în care aceste venituri pot acoperi necesităţile de consum. Se exprimă astfel puterea de cumpărare a bunurilor şi serviciilor de pe piaţă ale populaţiei, la un moment dat sau pe o perioadă mai lungă de analiză, ca şi schimbările survenite în orizonturile scurte, medii sau lungi de timp.
Secțiunea 12: Politici în asistenţă socială și o "societatea bună"
Coordonatori: Elena Zamfir, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, ezamfir1@gmail.com
Ștefan Cojocaru, Universitatea Al. Ioan Cuza din Iaşi, contact@stefancojocaru.ro
Daniel Arpinte, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, darpinte@yahoo.com
Schimbările propuse de sistemul de asistenţă socială (servicii şi prestaţii) se reflectă automat în proiecul unei societăţi echilbrate şi mai ales în procesul de incluziune socială. Asistenţa socială, ca parte de bază a protecţiei sociale, a propus în timp forme de suport proprii diferitelor grupuri vulnerabile (tineri, şomeri, copii în dificultate, familii sărace, vârstnici dependenţi, etc.) care au avut drept scop integrarea lor în comunitate şi o viaţă mai bună. Serviciile de asistenţă socială personalizate constituie partea specializată a asistenţei sociale şi au un rol decisiv în recuperarea autonomiei celor marginalizaţi şi dependenţi de suportul social. Secţiunea va găzdui analize şi propuneri de noi tipuri de servicii şi politici de asistenţă socială la nivel comunitar capabile să aducă echilibru şi normalitate pentru comunităţile şi indivizii în dificultate.
Secțiunea 13: Economia bunăstării și societatea contemporană prin prisma modelelor de dezvoltare economică și socială: abordări teoretice și empirice, analize critice și perspective interdisciplinare.
Coordonatori: Ionela Bălțătescu, Institutul de Economie Mondială. ibaltatescu@iem.ro
Iulia Monica Oehler-Șincai, Institutul de Economie Mondială, Academia Română, monica.oehler@iem.ro
Fericirea și bunăstarea omului sunt, încă din cele mai vechi timpuri, teme centrale de reflecție filozofică, în timp ce analiza științifică a fericirii sau bunăstării umane constituie mai curând o preocupare modernă. În ce măsură este posibilă construcția unei teorii științifice a fericirii și/sau bunăstării umane și justificarea politicilor economice și sociale pe această bază rămâne o problemă filozofică importantă. Abordările pe această temă vor fi încurajate în această secțiune a conferinței. Economia bunăstării – ca subdomeniu al teoriei economice – examinează condițiile economice și sociale ale bunăstării umane. Lucrările care rezumă și analizează critic tezele și presupozițiile principalelor teorii ale bunăstării din gândirea economică sunt binevenite. Analizele aplicate ale modelelor economice și sociale de dezvoltare, precum și ale politicilor publice și impactului economic și social al acestora în societatea actuală (la nivelul UE, al statelor din Centrul și sud- estul Europei etc.) sunt în mod special apreciate. Analizele aplicate ale politicilor publice și impactul economic și social al acestora în societatea actuală (la nivelul UE, al statelor din Centrul și sud-estul Europei etc.) sunt în mod special apreciate. Abordările interdisciplinare care îmbină perspectiva economică asupra bunăstării cu analizele etice, filozofice, antropologice, istorice, ale teoriilor politice etc. sunt de asemenea încurajate.
Fericirea și bunăstarea omului sunt, încă din cele mai vechi timpuri, teme centrale de reflecție filozofică, în timp ce analiza științifică a fericirii sau bunăstării umane constituie mai curând o preocupare modernă. În ce măsură este posibilă construcția unei teorii științifice a fericirii și/sau bunăstării umane și justificarea politicilor economice și sociale pe această bază rămâne o problemă filozofică importantă. Abordările pe această temă vor fi încurajate în această secțiune a conferinței. Economia bunăstării – ca subdomeniu al teoriei economice – examinează condițiile economice și sociale ale bunăstării umane. Lucrările care rezumă și analizează critic tezele și presupozițiile principalelor teorii ale bunăstării din gândirea economică sunt binevenite. Analizele aplicate ale modelelor economice și sociale de dezvoltare, precum și ale politicilor publice și impactului economic și social al acestora în societatea actuală (la nivelul UE, al statelor din Centrul și sud- estul Europei etc.) sunt în mod special apreciate. Analizele aplicate ale politicilor publice și impactul economic și social al acestora în societatea actuală (la nivelul UE, al statelor din Centrul și sud-estul Europei etc.) sunt în mod special apreciate. Abordările interdisciplinare care îmbină perspectiva economică asupra bunăstării cu analizele etice, filozofice, antropologice, istorice, ale teoriilor politice etc. sunt de asemenea încurajate.
Secțiunea 14: (Re)considerarea relaţiei drepturi – solidaritate
Coordonatori: Silviu-Gabriel Totelecan, Cluj-Napoca Branch of Romanian Academy, silviu.totelecan@gmail.com
Simona Ilie, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, sf_ilie@yahoo.co.uk
Mulţi analiști, atât din Europa de Vest cât și din Europa de Est, ne fac să credem că lumea noastră contemporană a fost distrusă de crizele conexe ale pieței și ale statului. Dar acestea nu s-au produs simultan, ci au fost rezultatul unei profunde slăbiciuni ideologice între extrema stângă și extrema dreaptă, ambele apelând în exces la stat, și, în același timp, neacordând suficientă atenție reglementării pieței. Alternând accentul între stat și piață, guvernarea a produs creșterea fragmentării ordinii sociale (oamenii au devenit mai puțin civilizați, mai individualiști, mai agresivi, mai ostili, mai puțin dispuși să dedice timp unor cauze mai presus de propria persoană), și, în consecință, criza socială s-a adâncit. Mergând mână în mână cu erodarea legăturilor civice, un număr mare de instituții, mai preocupate să primească decât să ofere, nu au reușit să înțeleagă dinamica între altrusim și individualism.
Mulţi analiști, atât din Europa de Vest cât și din Europa de Est, ne fac să credem că lumea noastră contemporană a fost distrusă de crizele conexe ale pieței și ale statului. Dar acestea nu s-au produs simultan, ci au fost rezultatul unei profunde slăbiciuni ideologice între extrema stângă și extrema dreaptă, ambele apelând în exces la stat, și, în același timp, neacordând suficientă atenție reglementării pieței. Alternând accentul între stat și piață, guvernarea a produs creșterea fragmentării ordinii sociale (oamenii au devenit mai puțin civilizați, mai individualiști, mai agresivi, mai ostili, mai puțin dispuși să dedice timp unor cauze mai presus de propria persoană), și, în consecință, criza socială s-a adâncit. Mergând mână în mână cu erodarea legăturilor civice, un număr mare de instituții, mai preocupate să primească decât să ofere, nu au reușit să înțeleagă dinamica între altrusim și individualism.
Aceste procese contrare dezvoltării sociale au, cu toate acestea, o latură pozitivă: mai mult ca oricând, devenim conștienți că, pe durate mari de timp (ex. în copilărie, la tinerețe, atunci când suntem bolnavi sau în vârstă, atunci când suntem șomeri, etc.), suntem complet dependenți de ceilalți, și ceilalți sunt dependenți de noi. În consecință, trebuie să conștientizăm cu sinceritate realitatea relațiilor noastre interumane și să evidențiem sentimentul de obligație față de concetățenii noștri, vecini, persoane apropiate, etc. Prin limbajul drepturilor, mecanisme care încurajează o solidaritate empatică, poate fi introdusă ideea de reciprocitate, ducând la dezvoltarea unui stat al bunăstării bazat pe afiliere. Această secțiune își propune să deschidă dezbaterea despre mediul ideal pentru o „societate bună”, mai maleabilă.
Secțiunea 15: Stânga, dreapta și ideologiile bunăstării
Coordonator: Eugenia Udangiu, University of Craiova, eudangiu@yahoo.com
De la Calvin încoace putem vorbi de o ideologie a salvării al cărei test suprem o reprezintă bunăstarea. Altfel spus, bunăstarea ca bogăție reprezintă un important indiciu empiric al șanselor de a fi ales pentru varianta fericită a vieții veșnice. Odată cu ”dezfermecarea lumii” ideologiile politice au fost cele care au preluat tema bunăstării și au propus definiții, modele și mijloace prin care să se ajungă la ea. Dorim să discutăm despre: Bunăstare: condiții obiective și definiții subiective; Cine, ce și cât primește; Egalitate, libertate și efecte perverse asupra bunăstării; Incertitudine, risc și bunăstare; Oportunități, așteptări și paradoxul bunăstării. Oricare alte propuneri legate de temă sunt binevenite.
Secțiunea 16: Comunicarea și “Societatea Bună”
Coordonatori: Camelia Beciu, Institutul de Sociologie, Academia Română, beciu@insoc.ro
Nicolae Perpelea, Institutul de Sociologie, Academia Română, perpelea@gmail.com
Secțiunea 17: e-Europa 2.0. - O societate informationala pentru toti?
Coordonator: NADOLU Bogdan, West University of Timisoara, Romania, bnadolu@socio.uvt.ro
In 1999 Comisia Europeana a lansat initiativa e-Europa dedicata generalizarii accesului la tehnologia informatica pe intreg cuprinsul Europei, in perspectiva de a crea "o societate informationala pentru toti". Dupa aproape 15 ani, putem vorbi despre o astfel de societate informationala pentru toti europenii? Este acest moto inca un deziderat? In aceasta sectiune va propunem sa discutam despre avantajele si dezavantajele contemporane legate de a fi on-line, despre excluderea digitala si deconectarea digitala, despre noile resurse sociale digitale pentru bunastarea in societatea contemporana globala. Astfel, sunt binevenite orice cercetari, studii de caz si abordari teoretice privind realitatea sociologica a universului digital.
Secțiunea 18: Media şi copiii. Utilizări, percepții, riscuri și oportunităţi.
Coordonatori: Anca Velicu, Institutul de Sociologie. anca.velicu@gmail.com.
Monica Mitarcă, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, Facultatea de Ştiinţe Politice. monamitarca@yahoo.com.
Monica Mitarcă, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, Facultatea de Ştiinţe Politice. monamitarca@yahoo.com.
PC/laptop conectat la internet, smartphone sau doar telefon mobil, mp3-player, consola de jocuri, televizor, tableta, (mai rar) cărți, reviste: așa arată de multe ori mediul ambiental în care trăiesc copiii și adolescenții. Mai mult, pe cel puțin unul dintre ecrane (PC, tabletă sau smartphone) sunt deschise în general programe/ aplicații de mesagerie instant (IM), rețele de socializare (SNS), video-clipuri, muzică, jocuri. În timpul acesta, se dau SMS-uri și se vorbește la telefon.
Un ambient saturat de media care ne face să credem că tânărul din zilele noastre este cvasi-permanent conectat la rețea. Dar oare este cu adevărat? Dincolo de posibilitatea accesului fizic al tuturor acestor devices-uri, în ce măsură sunt ele cu adevărat utilizate de către copii și adolescenți? Cum anume, în ce context familial, cu ce interese, pentru ce scopuri folosesc ei un medium sau altul? Ce înseamnă pentru ei accesul permanent la internet? Sunt ei, prin aceste utilizări mai vulnerabili, mai supusi riscurilor? Sau, din contră, au mai multe oportunități decât generațiile anterioare? Trebuie să-i protejăm? Sau trebuie să-i încurajăm?
La câteva dintre aceste întrebări am vrea să găsim răspunsuri în cadrul acestei secțiuni. Ne interesează de asemenea lucrări în care sunt problematizate aspecte metodologice care apar în studiul acestor teme.
Secțiunea 19: Adolescenţi şi tineret. Este societatea „bună” (şi) pentru ei?
Coordonatori: Octav Marcovici, Asociația Română de Sociologie, octav_m@yahoo.com
Ancuța Plăeșu, Institutul de Științe ale Educației, ancuta.plaesu@gmail.com
Adolescenţa nu este definită ca atare nici în tratatele internaţionale, nici în legislaţia naţională. Există definiţii şi reglementări specifice pentru copii şi pentru tineri, precum şi politici specifice pentru aceştia, dar adolescenţii, aflaţi în zona de interferenţă dintre copilărie şi tinereţe, nu beneficiază nici de o preocupare consistentă din partea cercetării sociale, nici de politici specifice. Pe de altă parte, fenomenele şi procesele din societatea contemporană expun adolescenţii, dar şi tinerii, la riscuri pe care adesea nu sunt pregătiţi să le înfrunte şi cu atât mai puţin să le gestioneze. Această secţiune se doreşte un cadru de dezbatere a problematicii tranziţiei de la copilărie la statusul de adult, cu accent pe etapa sa iniţială şi pe măsura în care societatea românescă şi europeană este o „ societate bună” şi pentru adolescenţi şi tineri.
Secțiunea 20: Metodologii noi de abordare a fenomenului social. Studiul relațiilor etnice
Coordonatori: Radu Baltasiu, CESPE, radu.baltasiu@gmail.com
Zatreanu Mihaela, Romano Kher, Centrul Național de Cultură al Romilor, mihaela.zatreanu@gmail.com
Secțiunea „Noi metodologii de abordare a fenomenului social” își propune să scoată în evidență necesitatea de constantă actualizare a metodologiei și paradigmei cu care se lucrează în științele sociale. Secțiunea, astfel, va atrage atenția cercetătorilor și reprezentanților mediului academic, fie ei tineri sau deja consacrați, care sunt interesați de cele mai recente dezvoltări ale metodologiei la nivel internațional, precum și de promovarea unor noi instrumente, metode și tehnici orgininale, care pot mai ușor să culeagă, filtreze și interpreteze datele realității sociale.
Încurajăm, astfel, contribuții din domenii precum metodologia în științele sociale, studii etnoistorice, studii culturale, antropologie și sociologie rurală, analiza mediului educațional și de sănătate, analize micro sau macro economice, relații internaționale etc.
Secțiunea 21: Contribuții ale grupurilor minoritare la zestrea culturală, edilitară și științifică a spațiului comun
Coordonatori: Dr. Vasile Burtea, Universitatea Hyperion, vasile.burtea@yahoo.comDr. Mariea Ionescu,Agenţia Naţională pentru Romi, marieaionescu@yahoo.com
Secţiunea 21 invită persoanele interesate de analiza situaţiei socio-economice şi culturale a minorităţilor naţionale. Minoritățile sunt acceptate în sensul larg al definiţiei. Ne referim, în primul rând, la minoritățile naționale sau etnice, dar şi la cele sociale, sexuale, religioase etc. Tema secţiunii vizează evidențierea contribuției pe care au adus-o diverşi actori sociali inclusiv reprezentanți ai diferitelor minorități la mai binele comunității sau națiunii, îmbunătățirea imaginii de sine a minorităţilor, scăderea ostilității, eliminarea indiferentismului și interculturalitate. Citarea, evidențierea sau portretizarea diferiților reprezentanți ai minorităţilor este așteptată și binevenită. O asemenea abordare are menirea, în accepția noastră, de a stimula dialogul interetnic, cunoașterea reciprocă a valorilor, normelor și personalităților celuilalt. Prețuirea și utilizarea acestora, de fiecare în parte și reciproc, înseamnă un pas superior în relația socială ce se construiește.
Secțiunea 22: Identitate şi interculturalitate în spaţiul social european
Coordonator: Mictat Gârlan, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. miktatgarlan@yahoo.com
Dinamica societăţii contemporane arată că identităţile sunt supuse unor schimbări permanente, iar ca urmare sensurile acestui concept sunt încă instabile, el fiind într-o stare de entropie accentuată, deschis polemicilor şi dezbaterilor fecunde, mai ales pentru cercetătorii ştiinţelor sociale. Identităţile socio-culturale ale Europei, etnice şi regionale sunt construite cu ajutorul reprezentărilor simbolice unificatoare, dar şi diferenţiatoare, cu modele culturale de comportament, specifice în modul lor de raportare la lume şi viaţă. Identitatea socială se întemeiază, înainte de toate pe conştiinţa unor tradiţii comune, pe conştiinţa experienţei unor trăsături şi a unei moşteniri culturale comune. De asemenea, din cercetări recente de dinamica identităţii ca proces social activ, desfăşurate în regiunile caracterizate de interculturalitate, s-a desprins şi ipoteza că identitatea socială se întemeiază nu doar pe moşteniri comune, cât mai ales pe problemele comune şi reacţii structurale similare faţă de noile provocări. Secţiunea îşi propune să exploreze analitic impactul paneuropenizării asupra crizelor identitare generate de globalizare, inclusiv în cazul ţărilor nou aderate sau candidate la Uniunea Europeană.Secțiunea 23: Politici sociale în noul context social al României
Coordonatori: Cătălin Zamfir, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, catalin.basarab@gmail.comIulian Stănescu, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, stanescu.iccv@gmail.com
Ștefan Buzărnescu, Universitatea de Vest din Timișoara, buzarnescu.stefan@gmail.com
Trăim într-o perioadă de schimbări majore în economie şi societate, cu impact major asupra politicilor sociale. Politicile de austeritate au generat, la nivel internaţional şi în România, o presiune asupra finanţelor publice de a scădea cheltuielile sociale într-un interval în care nevoia de protecţie socială este în creştere. Inegalităţile economice şi sociale în creştere, lipsa persistentă a locurilor de muncă, schimbările demografice, problemele de mediu şi schimbările tehnologice oferă un nou cadru de referinţă privind politicile sociale. Secţiunea reprezintă un forum de dezbatere a celor mai importante probleme, riscuri şi decizii cu care se confruntă decidenţii, practicienii şi cercetătorii din domeniul politicilor sociale. Încurajăm propuneri de comunicări pe o listă tematică largă, cum ar fi:
- distribuţia veniturilor populaţiei şi inegalităţi sociale
- asistenţa socială şi grupurile vulnerabile
- organizarea şi furnizarea serviciilor sociale
- sistemul de pensii
- ocupare şi şomaj
- politici pentru familie şi copil
- sistemul de sănătate
- statul social şi statul minimal
- cheltuieli publice sociale în contextul crizei în România şi Europa
- instituţiile financiare internaţionale şi politicile sociale
- accesul la locuinţe şi problema persoanelor fără adăpost
- migraţia forţei de muncă
- schimbări demografice şi riscuri sociale.
Marius Vasiluță-Ștefănescu, Departamentul de Sociologie, Universitatea de Vest Timisoara, mvasiluta@gmail.com
Economia socială este un subiect amplu dezbătut public în special datorită proiectelor cofinanţate prin Fondul Social European. Comisia Europeană recomandă statelor membre să sprijine întreprinderile sociale ca actori ai economiei sociale dar nu există o recomandare de elaborare a unor planuri în domeniul ES. Încă de la jumătatea secolului al XIX-lea au fost active în România primele entităţi de ES (Falansterul de la Scăieni 1835) şi s-au adoptat primele reglementări (Proiectul pentru o casă de păstrare şi împrumutare 1845). Reţelele româneşti de reprezentare a ES au fost membrii fondatori în înfiinţarea unor reţele europene de ES.
Cu toate că începând din anii 1990 au fost publicate peste 100 de volume româneşti pe tema economiei sociale (majoritatea finanţate prin proiecte FSE) şi au fost elaborate trei schiţe de lucru privind legea ES, România face parte din categoria ţărilor cu grad redus de cunoaştere a economiei sociale (Chaves et al, 2012:28-9). Remarcăm tendinţa actuală de a transforma economia socială într-un panaceu universal în problematica legată de inserţia profesională a grupurilor vulnerabile.
Secţiunea propune o dezbatere pentru explorarea oportunităţilor oferite de economia socială. Temele propuse pot aborda
· clarificări conceptuale,
· antreprenoriat social şi antreprenoriat în economia socială,
· profilul antreprenorului român,
· studii orientate spre entităţi de economie socială sau anumite entităţi de economie socială (asociaţii, fundaţii, case de ajutor reciproc, cooperative de credit, societăţi cooperative),
· modalităţi de îmbunătăţire a finanţării economiei sociale prin diferite programe operaţionale sectoriale,
· oportunităţi şi mituri despre economia socială.
Alte teme care pot contribui la dezbaterea propusă sunt binevenite.
Secţiunea de faţă invită lucrări teoretice şi empirice care pun în discuţie problematici legate de conceptul de globalizare şi efectele sociale, politice, culturale ale acestui fenomen, precum şi analize geopolitice asupra unor regiuni, zone, organizaţii, relaţii dintre state etc. Avem în vedere aplicarea teoriilor, metodelor şi instrumentelor de cercetare în reliefarea unor fenomene şi procese geopolitice.
Trăim într-o perioadă de schimbări majore în economie şi societate, cu impact major asupra politicilor sociale. Politicile de austeritate au generat, la nivel internaţional şi în România, o presiune asupra finanţelor publice de a scădea cheltuielile sociale într-un interval în care nevoia de protecţie socială este în creştere. Inegalităţile economice şi sociale în creştere, lipsa persistentă a locurilor de muncă, schimbările demografice, problemele de mediu şi schimbările tehnologice oferă un nou cadru de referinţă privind politicile sociale. Secţiunea reprezintă un forum de dezbatere a celor mai importante probleme, riscuri şi decizii cu care se confruntă decidenţii, practicienii şi cercetătorii din domeniul politicilor sociale. Încurajăm propuneri de comunicări pe o listă tematică largă, cum ar fi:
- distribuţia veniturilor populaţiei şi inegalităţi sociale
- asistenţa socială şi grupurile vulnerabile
- organizarea şi furnizarea serviciilor sociale
- sistemul de pensii
- ocupare şi şomaj
- politici pentru familie şi copil
- sistemul de sănătate
- statul social şi statul minimal
- cheltuieli publice sociale în contextul crizei în România şi Europa
- instituţiile financiare internaţionale şi politicile sociale
- accesul la locuinţe şi problema persoanelor fără adăpost
- migraţia forţei de muncă
- schimbări demografice şi riscuri sociale.
Secțiunea 24: Satul românesc. Sesiune în onoarea Profesorului Gheorghe Şişeştean
Coordonatori: Ilie Bădescu, Institutul de Sociologie, Academia Română, badescu@insoc.ro
Floare Chipea, Universitatea din Oradea, fchipea@gmail.com
Secțiunea 25: Responsabilitate socială și antreprenoriat social
Coordonator: Dumitru Bortun, Facultatea de Comunicare și Relații Publice - S.N.S.P.A, bortund@yahoo.com
CSR (responsabilitate socială corporatistă) este un termen folosit pentru prima data in literatura de specialitate in 1950 din Statele Unite. Aceasta a însemnat inițial faptul că corporațiile au o putere mare, când corporatistii iau decizii trebuie sa ia în considerare valorile societății. Conceptul a fost teoretizat de către mulți autori până acum, cel mai nou fiind ce lde cetățenie corporatista, introdus de Crane, Matten și Moon (2008). Corporațiile, ca persoane juridice, sunt parte a sistemului social. Ei au drepturi și obligații, deși, în termeni reali, drepturile și competențele acestora sunt mult mai extinse decât obligațiile lor.
Există puţine lucrări academice și cărți care sa vizeze responsabilitatea socială a corporațiilor și a altor instituții dintr-o perspectivă sociologică. În România mai ales, unde RSC a fost adoptata ca o practica de PR (relații publice) , înțelegerea termenului este limitata la tehnici de publicitate. Cu toate acestea, tot mai multe voci ridică problema că nu numai corporațiile, ci și instituțiile publice, organizațiile non-guvernamentale, chiar și bisericile trebuie să își asume și să adopte practici de responsabilitate socială. Dar sunt aceste pretenții legitime? Ar trebui să nteoretizăm responsabilitatea socială în raport cu serviciul public sau în legătură cu organizațiile societății civile? Indiferent de caz, care ar trebui să fie acoperirea acestui concept? Care este limita dintre a face treaba ta și de a face treaba cu responsabilitate socială?
Secțiunea noastră este în căutarea de lucrări academice și alte contribuții relevante menite a răspunde la întrebările de mai sus, având în vedere că numai prin efortul comun al tuturor părților interesate implicate în dezvoltarea unui sistem social este posibil ca un astfel de sistem să se dezvolte într-un mod durabil.
Secțiunea 26: Forme ale economiei sociale și construcția unei “societăți bune”
Coordonatori: Simona Maria Stănescu, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română simona_vonica@yahoo.comMarius Vasiluță-Ștefănescu, Departamentul de Sociologie, Universitatea de Vest Timisoara, mvasiluta@gmail.com
Economia socială este un subiect amplu dezbătut public în special datorită proiectelor cofinanţate prin Fondul Social European. Comisia Europeană recomandă statelor membre să sprijine întreprinderile sociale ca actori ai economiei sociale dar nu există o recomandare de elaborare a unor planuri în domeniul ES. Încă de la jumătatea secolului al XIX-lea au fost active în România primele entităţi de ES (Falansterul de la Scăieni 1835) şi s-au adoptat primele reglementări (Proiectul pentru o casă de păstrare şi împrumutare 1845). Reţelele româneşti de reprezentare a ES au fost membrii fondatori în înfiinţarea unor reţele europene de ES.
Cu toate că începând din anii 1990 au fost publicate peste 100 de volume româneşti pe tema economiei sociale (majoritatea finanţate prin proiecte FSE) şi au fost elaborate trei schiţe de lucru privind legea ES, România face parte din categoria ţărilor cu grad redus de cunoaştere a economiei sociale (Chaves et al, 2012:28-9). Remarcăm tendinţa actuală de a transforma economia socială într-un panaceu universal în problematica legată de inserţia profesională a grupurilor vulnerabile.
Secţiunea propune o dezbatere pentru explorarea oportunităţilor oferite de economia socială. Temele propuse pot aborda
· clarificări conceptuale,
· antreprenoriat social şi antreprenoriat în economia socială,
· profilul antreprenorului român,
· studii orientate spre entităţi de economie socială sau anumite entităţi de economie socială (asociaţii, fundaţii, case de ajutor reciproc, cooperative de credit, societăţi cooperative),
· modalităţi de îmbunătăţire a finanţării economiei sociale prin diferite programe operaţionale sectoriale,
· oportunităţi şi mituri despre economia socială.
Alte teme care pot contribui la dezbaterea propusă sunt binevenite.
Secțiunea 27: Valorile morale ale unei “Societăți bune”
Coordonatori: Vasile Morar, Universitatea București, Facultatea de Filosofie, vasilemoralis@yahoo.com, morar@fil.unibuc.ro
Ana Maria Matei, SNSPA București, Facultatea de Administrație Publică, amatei@snspa.ro
Secțiunea 28: “Societatea bună” - modele filosofice clasice sau noi?
Coordonatori: Mihai Maci, University of Oradea, mihaimaci@yahoo.com
Daniela Maci, University of Oradea, elimaci@yahoo.com
De-a lungul timpului proiectul unei societati bune a reprezentat o constanta a gandirii filosofice. Fie ca e vorba de Cetatea Ideala a lui Platon, de Ierusalimul ceresc al gandirii medievale, de Utopia lui Thomas Morus, de lumea cosmopolita a pacii universale a lui Kant sau de societatea fara clase a lui Marx, mereu a fost imaginata o varianta de echilibru - si, implicit, de sfarsit - a dramei istorice a finitudinii umane. Uneori (precum in cazul lui Platon sau in cel al lui Morus)aceasta societate ideala a fost descrisa in contrast cu lumea concreta in care traiau ganditorii, alteori (precum in cazul lui Hegel, sau in cel al liberalismului clasic) in continuarea acesteia, pe asimptota perfectionarii. De aici doua atitudini majore relative la instaurarea ei: pe de o parte aceea revolutionara (care vizeaza abolirea lumii vechi si instaurarea uneia noi), pe de alta cea meliorista (care vizeaza dezvoltarea - selectiva - a caracteristicilor cele mai folositoare din punct de vedere social ale societatii existente). Aceste doua tendinte care apar in mod manifest la finele secolului XVIII - cu Revolutia Franceza si Liberalismul englez - marcheaza orizontul binelui social pentru omul modern. Care dintre ele e cel mai adecvat lumii in care traim? Se pot ele contamina reciproc sau sunt condamnate la ireductibilitate? Exista o "a treia cale" capabila - in afara acestor repere teoretice - sa duca la actualizarea proiectului societatii bune? Si, in definitiv, societatea buna e una buna pur si simplu, sau (doar) una mai buna decat una sau alta din cele care au precedat-o?
Secțiunea 29: Educația între calitate și egalitate
Coordonatori: Adrian Hatos, Universitatea din Oradea, adrian@hatos.ro
Gabriela Neagu, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, gabi.neagu@iccv.ro
Misiunea, valorile și organizarea școlii în lumea contemporană sunt teme ale unor dezbateri aprinse. Susținătorii neoliberali ai Noului Management Public susțin o perspectivă în care școlile acționează ca furnizori de servicii și producători de capital uman pe o piață concurențială în timp ce factorii de decizie politică și gânditorii cu o afiliere mai de stânga și/sau apărătorii statului bunăstării au în vedere educația în primul rând în calitate de producător de coeziune și egalitate de șanse. Disputa este agravată de contextul turbulent în care trăim, în care perspectivele de deteriorare a nivelului de trai și riscurile în creștere sunt atribuite problemelor de competitivitate pe piață. Cum ar trebui sau este reinstituționalizată educația în aceste vremuri de incertitudine? Cât de eficiente sunt școlile de la fiecare ciclu în raport cu obiectivele lor de asigurare a competitivității economice a națiunilor în același timp cu echitatea socială? Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele întrebări care se așteaptă a fi discutate în această secțiune.
Misiunea, valorile și organizarea școlii în lumea contemporană sunt teme ale unor dezbateri aprinse. Susținătorii neoliberali ai Noului Management Public susțin o perspectivă în care școlile acționează ca furnizori de servicii și producători de capital uman pe o piață concurențială în timp ce factorii de decizie politică și gânditorii cu o afiliere mai de stânga și/sau apărătorii statului bunăstării au în vedere educația în primul rând în calitate de producător de coeziune și egalitate de șanse. Disputa este agravată de contextul turbulent în care trăim, în care perspectivele de deteriorare a nivelului de trai și riscurile în creștere sunt atribuite problemelor de competitivitate pe piață. Cum ar trebui sau este reinstituționalizată educația în aceste vremuri de incertitudine? Cât de eficiente sunt școlile de la fiecare ciclu în raport cu obiectivele lor de asigurare a competitivității economice a națiunilor în același timp cu echitatea socială? Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele întrebări care se așteaptă a fi discutate în această secțiune.
Secțiunea 30: Cultură organizațională. Cercetări de actualitate în domeniul resurselor umane
Coordonatori: Dr. Bogdan Ficeac, bficeac@yahoo.com
Florica Ştefănescu, Universitatea din Oradea. florica.stefanescu@gmail.com
Perspective asupra resurselor umane
Preocupările pentru studierea resurselor umane au devenit tot mai numeroase în contextul în care resursa umană dobândește valenţe superioare în raport cu alți factori de producție, iar calitatea resurselor umane este un important predictor al performanţei, al avantajului competitiv în general, al productivităţii muncii în special. Concomitent cu studierea aspectelor practice privind recrutarea, selecţia, pregătirea şi evaluarea resurselor umane, se impun atenţiei o serie de studii cu character teoretic cu privire la problematica resurselor umane, la caracteristicile, atitudinile şi comportamentul resursei umane în organizaţie şi înafara acesteia. “Minunata nouă lume a muncii” (Schrenk) se conturează ca infinit mai complexă decât cea clasică, ea trebuie cunoscută, înţeleasă, analizată. Această secţiune oferă tuturor celor interesaţi (specialişti în sociologie, economie, psihologie, demografie, științele educației, științe inginerești, medicale) posibilitatea de a-şi prezenta preocupările în domeniu şi de a participa la o dezbatere pe această temă împreună cu specialişti cu preocupări similare.
Secțiunea 31: Metodologie. Teme și abordări recente în cercetarea socială.
Coordonatori: Eugen Glăvan Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, eugen@iccv.ro
Adriana Neguţ, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, adriana.negut@iccv.ro
Secțiunea își propune să ofere un cadru de prezentare și dezbatere asupra celor mai recente tendințe în domeniul cercetării sociale, fiind deschisă ideilor și abordărilor inovative. Pot fi prezentate atât cercetări empirice, cât şi lucrări teoretice, care expun noi tendințe în prezentarea sau analiza datelor, inovații metodologice, contribuții inter- sau trans-disciplinare actuale sau abordări originale ale temelor de cercetare. Câteva întrebări la care secțiunea noastră va încerca să răspundă sunt: în ce măsură metodele și tehnicile consacrate utilizate în cercetarea socială sunt adecvate analizării contextului social actual aflat în continuă schimbare? Generează dificultățile economice sau politicile de finanțare europene transformări în interesele de cercetare sau în orientarea către acțiune a sociologilor? Secțiunea este deschisă tuturor profesioniștilor cu experiență în cercetarea socială, dar şi masteranzilor şi doctoranzilor cu interese de cercetare diverse, iar participanții sunt invitați să contribuie cu propria perspectivă asupra aspectelor pe care le consideră relevante pentru dezbaterea privind tendinţele actuale în cercetarea socială.
Secțiunea 32: Istoria sociologiei românești: publicistica sociologică
Coordonatori: Cornel Constantinescu, Universitatea Pitești, mmc77ag@yahoo.com
Iancu Filipescu, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, iancu.filipescu@gmail.comSecțiunea 33: Biserica și serviciile sociale
Coordonatori: Laurentiu Tanase - Facultatea de Teologie, Universitatea Bucuresti, laurentiutanase@gmail.com
Paul Negrut, Universitatea Emanuel, Oradea
Ionut Oprea, Universitatea din Oradea, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Paul Negrut, Universitatea Emanuel, Oradea
Ionut Oprea, Universitatea din Oradea, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
Secţiunea 34: Geopolitică și globalizare
Coordonator: Veronica Dumitraşcu, Institutul de Sociologie al Academiei Române, veronica.dumitrascu@gmail.comSecţiunea de faţă invită lucrări teoretice şi empirice care pun în discuţie problematici legate de conceptul de globalizare şi efectele sociale, politice, culturale ale acestui fenomen, precum şi analize geopolitice asupra unor regiuni, zone, organizaţii, relaţii dintre state etc. Avem în vedere aplicarea teoriilor, metodelor şi instrumentelor de cercetare în reliefarea unor fenomene şi procese geopolitice.
Secțiunea 35. Istoria sociologiei românești
Coordonator: Zoltán Rostás, Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, zoltan.z.rostas@gmail.comAcest panel este o invitație adresată cercetătorilor dispuşi să experimenteze noi metode în abordarea trecutului ştiinţelor sociale. Astfel, autorii trebuie să investigheze modul de manifestare, motivaţia, cadrul temporal, local şi social al faptului ştiinţific concret şi nu valorizarea importanţei sau destinul ulterior al temei sociologice înscrise istoric. Cu alte cuvinte, ne interesează mai degrabă înţelegerea sincronică, plasarea într-un câmp cultural social concret a temei decât urmărirea diacronică-critică retroactivă. Prin aceasta propunere nu urmărim nici demitizare, nici reabilitare, ci înţelegerea unor detalii din viaţa personalităţilor, mişcărilor, instituţiilor unor vremuri apuse.MESE ROTUNDE
1. Economie socială: experienţă acumulată şi şanse
Coordonatori: Elena Zamfir, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. ezamfir1@gmail.com
Sorin Cace, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. corsorin@mailbox.ro
2. Regionalizarea
Coordonator: Ioan Mărginean, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, imargin@iccv.ro
3. Strategies for Romania to overcome the Crisis
Coordonatori: Cătălin Zamfir, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română, catalin.basarab@gmail.com
Vladimir Pasti, SNSPA ,Bucuresti
4. Sondajele de opinie
Coordonator: Dorel Abraham, abraham@curs.ro
5. Globalizarea și „Societatea Bună”
Coordonator: Ilie Bădescu, Institutul de Sociologie, Academia Română, badescu@insoc.ro
WORKSHOP-URI
1. CONSTRUCŢIA INDICATORILOR SINTETICI AI BUNĂSTĂRII
Coordonator: Filomena Maggino, University of Florence, filomena.maggino@unifi.it
Identificarea sistematică a indicatorilor elementari, identificați din punctul de vedere al conceptelor și domeniilor, permite construirea unui adevarat sistem de indicatori. În anumite cazuri, este necesară definirea sintezelor. Sinteza acoperă diferite aspecte ale sistemului și pentru aceasta se cere definirea procedurilor analitice. Seminarul este deschis tuturor celor interesați de construirea indicatorilor, ceea ce reprezintă astăzi un subiect foarte atractiv în acest domeniu.
2. CUM SE SCRIE O LUCRARE ŞTIINŢIFICĂ PENTRU PUBLICARE ÎN REVISTA SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ
Coordonator: Sergiu Bălţătescu, Universitatea din Oradea, bsergiu2@gmail.com
Destinat în special doctoranzilor şi cercetătorilor la început de carieră, acest atelier urmăreşte prezentarea regulilor de redactare a unui articol ştiinţific în domeniile socio-umane. Voi folosi experienţa acumulată ca redactor-şef al revistei Sociologie Românească şi ca revizor la mai multe reviste de profil pentru a indica greşelile cele mai frecvente în redactarea unor astfel de texte, ca şi modalităţile de a le evita. Prezentarea va fi completată cu exemple reale şi pe parcurs voi răspunde întrebărilor publicului.